[Prima strofă]
Cu tine-n casă casa e mai goală
De parcă am fi într-un muzeu de ceară
Nici o expresie pe fața ta imaculată
Îmi reproșezi doar că mereu am chef de ceartă
Aș prefera să mă rănești
Să strângi din dinți când mă privești
[Pre refren]
Că doare mult mai tare
Seninătatea ta apăsătoare
Și-mi spui de mii de ori că mă iubești
Doar să mă oprești
[Refren]
Mă doare pentru prima oară
Să văd cum totul ne separă
Focul ce-a pornit a topit două inimi de ceară
Mă doare pentru prima oară
Să văd cum totul ne separă
Focul ce-a pornit a topit două inimi de ceară
[A doua strofă]
Am încercat de-atâtea ori, dar e prea greu
Nu reușesc să te alung din gândul meu
E-aproape imposibil
Tu nu vorbești, e un subiect sensibil
Era ideea de intens și viața mea avea un sens
[Pre refren]
Să știi că doare atât de tare
Seninătatea ta apăsătoare
Și-mi spui de mii de ori că mă iubești
Doar să mă oprești
[Refren]
Mă doare pentru prima oară
Să văd cum totul ne separă
Focul ce-a pornit a topit două inimi de ceară
Mă doare pentru prima oară
Să văd cum totul ne separă
Focul ce-a pornit a topit două inimi de ceară
[Punte]
Două inimi de ceară, două inimi de ceară
Două inimi, două, două inimi, două, două inimi de ceară
Două inimi de ceară, două inimi de ceară
Două inimi, două, două inimi, două, două inimi de ceară
[Refren]
Mă doare pentru prima oară
Să văd cum totul ne separă
Focul ce-a pornit a topit două inimi de ceară
Mă doare pentru prima oară
Să văd cum totul ne separă
Focul ce-a pornit a topit, a topit două inimi de ceară
